Codul de deșeu 19 08 13* – nămoluri cu conținut de substanțe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale se referă la nămolurile generate în tratarea apelor uzate industriale prin alte procedee decât epurarea biologică, atunci când aceste nămoluri conțin substanțe periculoase în condițiile relevante pentru clasificarea deșeului ca periculos.
În practică, este vorba frecvent despre nămoluri produse prin procese fizico-chimice, cum ar fi precipitarea chimică, neutralizarea, coagularea, flocularea sau clarificarea.
Aceste procese sunt utilizate pentru a îndepărta din apă diferiți contaminanți, inclusiv metale sau alte substanțe dizolvate. În loc să dispară, o parte dintre acești contaminanți poate ajunge concentrată în nămolul rezultat.
Asteriscul indică faptul că 19 08 13* este un cod de deșeu periculos.
Exemple de deșeuri incluse
În funcție de instalație și de tipul apelor uzate tratate, sub codul 19 08 13* pot apărea:
- nămoluri rezultate prin precipitarea chimică a metalelor din apele uzate
- nămoluri cu hidroxizi metalici formați în procesul de tratare
- nămoluri rezultate din coagularea și flocularea apelor reziduale industriale
- nămoluri formate în urma neutralizării unor ape uzate acide sau alcaline
- turte de filtrare rezultate după deshidratarea nămolurilor fizico-chimice
- nămoluri de clarificare cu conținut de substanțe periculoase
- solide rezultate dintr-o etapă DAF atunci când aceasta funcționează ca tratament fizico-chimic și materialul se încadrează la varianta periculoasă
Un exemplu practic poate fi o instalație care tratează ape uzate cu conținut de metale. Prin ajustarea pH-ului și adăugarea unor reactivi, metalele sunt transformate în compuși insolubili care se separă din apă sub formă de nămol. Dacă nămolul rezultat se încadrează ca deșeu periculos, 19 08 13* poate fi codul relevant.
Ce nu trebuie confundat cu 19 08 13*
În primul rând, acest cod nu trebuie confundat cu nămolurile provenite din epurarea biologică a apelor uzate industriale. Pentru acestea există codurile 19 08 11* și 19 08 12.
Dacă nămolul este format în principal din biomasa unui proces cu nămol activ, faptul că ulterior este îngroșat, centrifugat sau trecut printr-un filtru-presă nu îl transformă într-un nămol fizico-chimic.
19 08 13* nu trebuie confundat nici cu 19 08 14 – nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 13, care reprezintă varianta nepericuloasă a acestei perechi.
De asemenea, un nămol sau o turtă de filtrare provenită direct dintr-un proces industrial specific nu trebuie mutată automat în 19 08 13* doar pentru că este umedă sau conține substanțe periculoase.
În special în activități precum tratarea suprafețelor metalice pot exista coduri mai specifice pentru nămoluri și turte de filtrare. În astfel de cazuri, trebuie verificată mai întâi încadrarea corespunzătoare procesului industrial care a generat deșeul.
Cine generează frecvent acest tip de deșeu
Codul 19 08 13* este relevant mai ales pentru activitățile industriale care operează instalații de epurare fizico-chimică a apelor uzate.
Generatorii pot include:
- unități industriale cu stații proprii de epurare fizico-chimică
- instalații care tratează ape uzate cu conținut de metale
- operatori specializați în tratarea apelor reziduale industriale
- unități care folosesc neutralizare, precipitare sau coagulare pentru tratarea efluenților
- instalații cu filtre-presă pentru deshidratarea nămolurilor provenite din tratarea fizico-chimică
- anumite activități de prelucrare și finisare industrială
Pentru birouri, magazine, restaurante și majoritatea firmelor comerciale obișnuite, acest cod este foarte rar relevant.
Greșeli frecvente de clasificare
Una dintre cele mai frecvente greșeli este utilizarea codului 19 08 13* ca o categorie generală pentru orice “nămol industrial periculos”. Codul este însă legat de un proces concret: epurarea apelor uzate industriale prin alte procedee decât epurarea biologică.
O altă eroare este clasificarea oricărei turte de filtru-presă la 19 08 13*. Filtrul-presă este doar un echipament de deshidratare. Pentru clasificare trebuie stabilit ce tip de nămol a fost introdus în el și ce proces l-a produs.
De exemplu, o turtă obținută prin deshidratarea unui nămol biologic rămâne legată de procesul biologic și trebuie analizată în raport cu 19 08 11* sau 19 08 12.
Poate apărea și confuzia în cazul sistemelor DAF – flotație cu aer dizolvat. Un DAF poate fi folosit pentru separarea unor solide în cadrul unui tratament fizico-chimic, dar poate fi utilizat și pentru separarea nămolului biologic. Prin urmare, simpla expresie “nămol de la DAF” nu este suficientă pentru alegerea codului.
O altă greșeală este ignorarea unui cod mai specific activității industriale. În special în sectoarele care au coduri dedicate pentru nămolurile de tratare a apelor uzate, acestea trebuie verificate înainte de utilizarea unui cod mai general din 19 08.
Observații privind colectarea și depozitarea
Nămolurile 19 08 13* pot fi lichide, pompabile sau deshidratate sub formă de turtă. Modul de depozitare trebuie adaptat formei fizice și compoziției reale.
Nămolurile lichide pot necesita rezervoare sau recipiente compatibile, iar turtele deshidratate pot fi păstrate în containere sau bene care limitează scurgerile și contactul cu precipitațiile.
Este utilă evitarea amestecării nămolurilor provenite din procese industriale diferite doar pentru că au același aspect sau chiar același cod. Păstrarea separată poate fi importantă atunci când există opțiuni diferite de tratare sau recuperare.
De asemenea, informațiile despre procesul care a generat fiecare lot sunt utile pentru menținerea unei clasificări corecte. Denumiri generale precum “șlam”, “turtă de filtru” sau “nămol industrial” nu descriu suficient originea materialului.
De ce este importantă separarea corectă
Procesele fizico-chimice de epurare sunt deseori concepute tocmai pentru a transfera contaminanții din apă într-o fază solidă mai ușor de separat. Din acest motiv, nămolul rezultat poate conține concentrații semnificative din substanțele îndepărtate.
În anumite situații, această concentrare poate crea posibilitatea unei recuperări specializate, de exemplu pentru anumite metale. În alte cazuri, compoziția complexă și contaminanții prezenți fac necesară o altă formă de tratare sau eliminare.
Păstrarea separată a nămolurilor biologice, fizico-chimice și a altor reziduuri industriale permite o caracterizare mai clară și evită pierderea unor opțiuni de gestionare prin amestecarea inutilă a fluxurilor.
Concluzie
19 08 13* – nămoluri cu conținut de substanțe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale se referă în principal la nămoluri periculoase generate prin tratarea fizico-chimică sau alte procedee nebiologice aplicate apelor uzate industriale.
Exemplele tipice includ nămolurile de precipitare, neutralizare, coagulare și floculare, precum și turtele obținute după deshidratarea acestor nămoluri.
Dacă nămolul provine dintr-un proces biologic, trebuie analizate 19 08 11* și 19 08 12. Dacă provine dintr-un alt procedeu de epurare industrială, dar nu se încadrează la varianta periculoasă, codul pereche este 19 08 14.
În practică, cea mai utilă întrebare nu este “cum arată nămolul?”, ci “ce etapă de epurare l-a produs?”. Identificarea exactă a procesului este esențială pentru evitarea utilizării 19 08 13* ca un cod generic pentru orice nămol industrial periculos.