Dacă firma ta importă din China electronice, electrocasnice, corpuri de iluminat, încărcătoare, gadgeturi sau alte produse care funcționează cu energie electrică, obligațiile de mediu nu se opresc la ambalajul în care vine produsul.
Firma românească poate deveni producător de echipamente electrice și electronice în sensul legislației DEEE, chiar dacă produsul a fost fabricat integral de o companie din China.
Asta poate însemna obligații privind înregistrarea ca producător, raportarea cantităților de echipamente puse pe piață și finanțarea colectării și reciclării viitoarelor deșeuri de echipamente electrice și electronice.
Dacă produsul conține și o baterie, poate apărea încă un sistem EPR separat. Iar ambalajul produsului trebuie analizat la rândul lui.
În acest articol explicăm practic ce ar trebui să verifice o firmă mică din România înainte să înceapă să importe electronice din China.
Ce înseamnă DEEE?
DEEE înseamnă deșeuri de echipamente electrice și electronice.
Sistemul nu privește însă doar firma care ajunge să arunce un laptop, un monitor sau un frigider vechi.
Există și o responsabilitate a producătorilor care introduc pe piață echipamente electrice și electronice. Aceștia trebuie să contribuie la organizarea și finanțarea sistemului prin care echipamentele respective vor fi colectate și tratate corespunzător atunci când devin deșeuri.
Pentru o firmă care importă direct din China, problema importantă este că termenul “producător” nu înseamnă neapărat fabrica în care a fost construit produsul.
Dacă firma românească aduce echipamentul din afara Uniunii Europene și îl pune pe piața din România, ea poate deveni producător în sensul acestui sistem.
Ce produse pot fi considerate echipamente electrice și electronice?
Categoria este mult mai largă decât electrocasnicele mari.
Pot intra în discuție, în funcție de caracteristicile produsului:
- laptopuri și calculatoare
- monitoare
- telefoane și tablete
- încărcătoare și surse de alimentare
- căști și boxe
- camere video
- routere și alte echipamente de comunicații
- corpuri și surse de iluminat LED
- electrocasnice
- scule electrice
- jucării electrice sau electronice
- ceasuri și dispozitive smart
- echipamente de măsurare
- diverse gadgeturi alimentate electric sau electronic
Faptul că un obiect este mic sau foarte ieftin nu înseamnă automat că nu este EEE.
Un magazin care importă sute de gadgeturi de câteva zeci de lei poate avea aceleași tipuri de obligații de bază ca o firmă care importă aparate mai mari.
De ce devine importatorul român producător?
Să presupunem că o firmă din România cumpără 1.000 de camere video de la un producător din Shenzhen.
Fabrica din China produce echipamentul, îl ambalează și îl trimite în România.
Firma românească importă marfa și o vinde prin propriul magazin online.
Din punct de vedere fizic, firma românească nu a produs nimic.
Din perspectiva responsabilității de mediu, însă, ea este operatorul care introduce aceste echipamente pe piața românească.
De aceea poate dobândi calitatea de producător EEE și obligațiile asociate.
Producătorul chinez nu înlocuiește automat această responsabilitate doar pentru că numele său apare pe produs sau pentru că acesta a fost fabricat în China.
Care sunt principalele obligații DEEE ale importatorului?
Research-ul identifică trei componente principale pentru firma care importă echipamente electrice sau electronice și le comercializează în România:
- înregistrarea ca producător de EEE
- raportarea cantităților de echipamente puse pe piață
- îndeplinirea responsabilității privind colectarea și reciclarea viitoarelor DEEE
În practică, acestea trebuie pregătite înainte ca importurile să devină un flux comercial obișnuit.
Înregistrarea în registrul producătorilor de EEE
Firma care devine producător de echipamente electrice și electronice trebuie să verifice obligația de înregistrare în registrul național al producătorilor de EEE administrat de autoritatea de mediu.
Nu este suficient ca firma să fie înregistrată la Registrul Comerțului sau să aibă un cod CAEN care permite comercializarea produselor electronice.
Înregistrarea din sistemul DEEE are alt scop: identifică operatorii care introduc echipamente electrice și electronice pe piață și care au responsabilități pentru gestionarea lor la sfârșitul duratei de viață.
De aceea, dacă intenționezi să imporți direct electronice din China, verificarea acestei înregistrări ar trebui făcută înainte de începerea comercializării regulate.
Trebuie să raportezi și cantitățile de electronice?
Da. Sistemul nu se bazează doar pe existența firmei într-un registru.
Producătorii trebuie să poată determina cantitățile de EEE puse pe piață, în funcție de categoriile aplicabile.
În practică, asta înseamnă că firma trebuie să știe nu doar câte bucăți a importat, ci și greutatea echipamentelor.
De exemplu, nu este suficient să ai în contabilitate:
500 bucăți căști Bluetooth.
Pentru sistemul DEEE poate fi necesar să poți determina și greutatea totală a echipamentelor puse pe piață și categoria în care acestea sunt raportate.
Research-ul confirmă obligația de raportare pe categorii și cantități, dar nu stabilește suficient de clar un singur calendar de raportare valabil pentru orice situație. Din acest motiv, frecvența și procedura operațională trebuie verificate pentru sistemul în care este înregistrată firma.
Cine se ocupă de colectarea și reciclarea viitoarelor DEEE?
Responsabilitatea producătorului nu înseamnă că magazinul trebuie să își construiască propria fabrică de reciclare.
În practică, multe firme își îndeplinesc responsabilitatea printr-o organizație colectivă specializată.
Aceasta poate gestiona, în condițiile contractuale și legale aplicabile:
- organizarea colectării
- tratarea și reciclarea DEEE
- îndeplinirea obiectivelor aplicabile
- anumite raportări asociate sistemului
Firma care pune echipamentele pe piață trebuie însă să furnizeze informații corecte privind produsele și cantitățile.
Contractul cu o organizație colectivă nu transformă automat datele greșite în date corecte.
Există o taxă DEEE de tipul “2 lei/kg”?
Nu trebuie confundat sistemul DEEE cu cel al ambalajelor.
Cunoscuta contribuție de 2 lei/kg despre care se discută în cazul ambalajelor nu reprezintă o taxă generală aplicată echipamentelor electrice.
Pentru EEE, costurile sunt legate de sistemul prin care este finanțată colectarea și tratarea viitoarelor DEEE și de modalitatea prin care producătorul își îndeplinește obligațiile.
De aceea nu trebuie să iei greutatea unui laptop și să aplici automat o formulă de tipul:
2 kg x 2 lei = taxă DEEE.
Sunt regimuri diferite.
Dacă import doar câteva electronice pe an?
Volumul redus nu trebuie tratat automat ca o scutire.
Research-ul nu identifică o excepție generală prin care un magazin mic să poată spune “import doar 20 de gadgeturi, deci DEEE nu se aplică”.
Obligația trebuie verificată pornind de la faptul că firma introduce EEE pe piață, nu doar de la numărul de produse.
Pot exista mecanisme simplificate sau costuri mai reduse pentru operatorii foarte mici, dar acestea nu trebuie confundate cu dispariția automată a obligației de înregistrare sau a responsabilității EPR.
Produsul conține baterie? DEEE nu este suficient
Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pentru importatorii de electronice moderne.
Multe produse conțin baterii sau acumulatori:
- căști Bluetooth
- boxe portabile
- power bank-uri
- ceasuri smart
- jucării
- scule electrice
- camere video
- telefoane
- tablete
- laptopuri
- dispozitive IoT
Într-un asemenea caz pot exista două sisteme EPR distincte.
Echipamentul intră în sistemul EEE/DEEE.
Bateria intră în sistemul specific bateriilor și acumulatorilor.
Faptul că bateria este montată în interiorul produsului și clientul nu o cumpără separat nu înseamnă că aceasta dispare din perspectiva obligațiilor de mediu.
Exemplu: căști Bluetooth importate din China
Să presupunem că firma importă 2.000 de perechi de căști Bluetooth.
Fiecare produs are:
- două căști cu acumulator
- carcasă de încărcare cu acumulator
- componente electronice
- cablu de încărcare
- cutie de carton
- elemente din plastic pentru protecție
Pentru această singură cutie de produs trebuie verificate cel puțin trei fluxuri de responsabilitate:
EEE/DEEE: căștile și carcasa sunt echipamente electronice.
Baterii: acumulatorii au propriul regim de responsabilitate.
Ambalaje: cartonul, plasticul și celelalte componente de ambalaj trebuie analizate separat.
Pe lângă acestea trebuie verificată și conformitatea produsului, inclusiv cerințe precum RoHS.
Ce date despre baterie trebuie să ceri furnizorului?
Dacă produsul are baterie, este util să obții de la producător cel puțin:
- tipul bateriei
- chimia bateriei
- greutatea bateriei
- numărul de baterii din produs
- dacă bateria este incorporată sau detașabilă
- documentația și marcajele aferente
Pentru un import de 100 de bucăți poate fi posibil să reconstruiești ulterior informațiile.
Pentru 20.000 de produse cu mai multe modele și baterii diferite, lipsa acestor date poate deveni rapid o problemă serioasă de evidență.
Nu uita nici ambalajele produsului
Obligațiile DEEE nu înlocuiesc obligațiile privind ambalajele.
Un produs electronic poate veni cu:
- cutie de carton
- pungă sau folie din plastic
- elemente de protecție
- ambalaje de grupare
- cutii mari de transport
- folie stretch
- paleți
Dacă firma importă produsele din China și le pune pe piață în România, trebuie analizată separat responsabilitatea pentru aceste ambalaje.
Pentru partea de ambalaje poți folosi gratuit instrumentul mediu.eco. Acesta verifică orientativ obligațiile privind ambalajele, AFM și EPR, dar nu înlocuiește verificarea DEEE sau a bateriilor.
DEEE și Evidența Gestiunii Deșeurilor sunt lucruri diferite
Și aici apare o confuzie frecventă.
Obligațiile de producător EEE privesc produsele pe care firma le introduce pe piață și responsabilitatea pentru gestionarea lor viitoare atunci când devin deșeuri.
Evidența Gestiunii Deșeurilor urmărește deșeurile generate efectiv în activitatea firmei.
De exemplu, magazinul poate importa și vinde 1.000 de monitoare.
Cantitatea de monitoare pusă pe piață este relevantă pentru sistemul EEE/DEEE.
Dar dacă 10 monitoare ajung deteriorate, nu mai pot fi vândute și firma decide să le elimine, acestea pot deveni deșeuri generate sau deținute de firmă.
Ele trebuie atunci gestionate ca deșeuri prin fluxul corespunzător și evidențiate separat.
La fel se întâmplă cu:
- echipamente deteriorate în depozit
- produse nevandabile
- echipamente returnate care nu mai pot fi reparate
- ambalaje desfăcute în depozit
- baterii deteriorate sau scoase din uz
Ce faci cu produsele electronice defecte din import?
Să presupunem că dintr-un transport de 1.000 de camere video, 30 sunt defecte și furnizorul chinez îți spune să le distrugi local.
În momentul în care produsele nu mai sunt destinate vânzării sau utilizării și sunt eliminate, trebuie analizată încadrarea lor ca deșeuri.
Nu este suficient să le scoți din stocul contabil și să le arunci.
În funcție de produs pot apărea:
- DEEE
- baterii uzate
- ambalaje devenite deșeuri
- alte componente care necesită gestionare separată
Firma trebuie să folosească fluxurile și operatorii autorizați corespunzători și să păstreze evidența deșeurilor rezultate.
Ce este RoHS și de ce contează pentru importator?
RoHS este regimul care restricționează anumite substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice.
Printre substanțele vizate se află anumite metale grele și alte substanțe utilizate în componente electronice și materiale.
Pentru un importator, ideea practică este simplă:
nu este suficient ca pagina produsului de pe Alibaba să spună “RoHS compliant”.
Research-ul recomandă obținerea documentației care susține conformitatea produsului, inclusiv declarația de conformitate și documentația tehnică relevantă.
În cazul RoHS, documentația tehnică și dovezile de conformitate trebuie păstrate astfel încât să poată fi prezentate autorităților atunci când este necesar.
Dacă produsul are marcaj CE, DEEE este rezolvat?
Nu.
Marcajul CE și obligațiile EPR sunt lucruri diferite.
Un produs poate fi perfect conform din perspectiva cerințelor tehnice necesare pentru marcajul CE și, în același timp, firma importatoare să aibă obligații separate pentru:
- EEE/DEEE
- baterii
- ambalaje
De aceea afirmația “produsul are CE, deci nu mai trebuie să fac nimic pentru mediu” este greșită.
Ce documente ar trebui să ceri producătorului din China?
Înainte să faci o comandă importantă, încearcă să obții datele de care vei avea nevoie ulterior.
Pentru electronice, research-ul recomandă să colectezi, după caz:
- denumirea și modelul exact al produsului
- greutatea netă a echipamentului
- categoria EEE în care se încadrează
- date despre baterie, dacă există
- greutatea și chimia bateriei
- Declarația UE de Conformitate
- documentație sau declarații RoHS
- rapoarte de testare relevante
- informații REACH/SVHC unde sunt relevante
- greutatea și materialele ambalajului
- date privind ambalajele de transport
- marcajele aplicabile produsului
Ideal este să faci această verificare înainte de a plăti comanda.
După ce marfa este deja în România, furnizorul poate deveni mult mai puțin interesat să caute documente pentru tine.
Alibaba sau AliExpress preiau obligațiile DEEE?
Nu trebuie să pornești de la această presupunere.
Marketplace-ul poate facilita tranzacția, plata sau logistica, dar acest lucru nu transferă automat responsabilitatea de producător către platformă.
Dacă firma ta este cea care importă produsele și le pune pe piața din România, trebuie analizată responsabilitatea firmei tale.
Același lucru este valabil dacă achiziția este făcută prin alte marketplace-uri sau intermediari comerciali.
Dacă transportul este DDP?
DDP este în primul rând o condiție comercială și logistică.
Faptul că furnizorul se ocupă de transport, formalități sau anumite costuri de import nu înseamnă automat că preia și toate obligațiile de mediu ale operatorului care pune produsul pe piață.
Pentru structurile DDP mai complicate trebuie verificat concret:
- cine este importatorul
- cine apare în documentele relevante
- cine pune efectiv produsul pe piața românească
- cine și-a asumat contractual obligațiile aplicabile
Nu trata mențiunea “DDP shipping” de pe oferta furnizorului ca pe o confirmare că DEEE este deja rezolvat.
Exemplu: import de becuri sau lămpi LED
Să presupunem că firma importă 5.000 de lămpi LED din China.
Pentru acest flux pot fi relevante:
- înregistrarea și raportarea ca producător EEE
- sistemul de colectare și tratare a viitoarelor DEEE
- ambalajele din carton și plastic
- conformitatea RoHS
- alte cerințe tehnice aplicabile produsului
Dacă modelul conține și o baterie de rezervă, trebuie verificat separat și regimul bateriilor.
Exemplu: jucărie electronică cu baterie
O mașinuță cu telecomandă sau altă jucărie electronică poate genera simultan:
- obligații EEE/DEEE pentru jucărie
- obligații privind bateriile sau acumulatorii
- EPR pentru ambalaj
- verificări RoHS și alte obligații de conformitate ale produsului
Un singur produs poate avea așadar mai multe “straturi” de responsabilitate.
Ce ar trebui să verifici înainte de primul import?
- Stabilește dacă produsul este EEE
- Identifică categoria în care trebuie raportat
- Obține greutatea echipamentului
- Verifică obligația de înregistrare ca producător
- Stabilește modalitatea de îndeplinire a responsabilității DEEE
- Verifică dacă produsul conține baterii sau acumulatori
- Obține datele tehnice și greutatea bateriilor
- Verifică separat ambalajele produsului
- Cere Declarația UE de Conformitate și documentele RoHS relevante
- Verifică dacă REACH sau alte reguli privind substanțele pot fi relevante
- Stabilește ce faci cu produsele defecte sau nevandabile
- Organizează Evidența Gestiunii Deșeurilor pentru deșeurile generate de firmă
Este mult mai simplu să construiești acest flux înainte de primul container sau primul lot mare decât să încerci să reconstruiești datele după un an.
Greșeli frecvente
“Producătorul este fabrica din China, eu sunt doar magazin.”
Nu neapărat. Dacă firma ta importă și pune echipamentul pe piața din România, poate deveni producător EEE în sensul legislației.
“Import foarte puțin, deci DEEE nu se aplică.”
Nu trebuie presupus acest lucru. Research-ul nu identifică o scutire generală doar pentru volume mici.
“Are baterie, dar bateria este în interiorul aparatului, deci nu contează.”
Greșit. Sistemul bateriilor trebuie analizat separat de DEEE.
“Am rezolvat DEEE, deci și ambalajul este rezolvat.”
Nu. EPR-ul pentru ambalaje este un flux separat.
“Are CE, deci nu mai am obligații de mediu.”
Nu. Marcajul CE nu înlocuiește înregistrarea și obligațiile EPR.
“Alibaba sau curierul sunt importatori, deci se ocupă ei.”
Nu trebuie presupus acest lucru fără analiza structurii efective a importului.
“Dacă un produs defect devine deșeu, este acoperit automat de contractul meu DEEE.”
Trebuie verificat fluxul concret. Deșeurile pe care firma le deține sau le generează trebuie gestionate și evidențiate corespunzător.
DEEE, baterii și ambalaje – trei lucruri diferite
Pentru un produs electronic importat din China, cea mai simplă abordare este să îl privești pe trei niveluri.
Produsul electronic: verifici sistemul EEE/DEEE.
Bateria: dacă există, verifici sistemul separat pentru baterii și acumulatori.
Ambalajul: verifici AFM și EPR pentru ambalajele puse pe piață.
La acestea se pot adăuga cerințe privind conformitatea produsului, precum RoHS sau REACH.
Dacă tratezi toate aceste lucruri ca pe o singură obligație “de mediu”, este foarte ușor să rezolvi una și să le omiți pe celelalte.
Întrebări frecvente
Import încărcătoare din China. Sunt EEE?
Încărcătoarele și sursele de alimentare sunt exemple de produse electrice pentru care trebuie verificată încadrarea în sistemul EEE/DEEE.
Import doar 50 de gadgeturi pe an. Trebuie să mă înregistrez?
Cantitatea mică nu trebuie tratată automat ca o scutire. Research-ul indică faptul că obligațiile de bază se aplică și importatorilor mici, chiar dacă modalitatea practică și costurile pot fi diferite.
Dacă produsul are acumulator, îl raportez doar ca EEE?
Nu. Acumulatorul trebuie analizat separat în cadrul regimului bateriilor.
Dacă produsul nu are baterie?
Atunci regimul bateriilor nu este relevant pentru produsul respectiv, dar pot rămâne obligațiile EEE/DEEE, ambalajele și cerințele de conformitate precum RoHS.
Trebuie să declar și ambalajul produsului electronic?
Dacă firma este responsabilă pentru ambalajele produselor importate și puse pe piața din România, acestea trebuie analizate separat de echipamentul electronic.
Un contract pentru DEEE acoperă și bateriile?
Nu trebuie presupus acest lucru. Sunt sisteme distincte și trebuie verificată separat modalitatea de conformare pentru fiecare.
CE și RoHS sunt același lucru cu DEEE?
Nu. RoHS privește substanțele restricționate din produs și este legat de conformitatea tehnică. DEEE privește responsabilitatea pentru gestionarea echipamentului la sfârșitul vieții. EPR pentru ambalaje reprezintă încă un flux separat.
Produsele electronice defecte trebuie trecute în Evidența Gestiunii Deșeurilor?
Dacă devin deșeuri deținute sau generate de firmă, ele trebuie analizate și gestionate în cadrul evidenței deșeurilor și predate prin fluxurile corespunzătoare.
Ce trebuie să reții
Dacă firma importă direct electronice din China pentru vânzare în România, nu este suficient să verifici prețul, TVA-ul, vama și marcajul CE.
Trebuie să verifici și dacă firma devine producător de EEE și ce obligații apar pentru înregistrare, raportarea cantităților și finanțarea colectării și reciclării viitoarelor DEEE.
Dacă produsul conține baterii, apare un sistem separat. Dacă vine ambalat – ceea ce se întâmplă aproape întotdeauna – trebuie analizate separat și obligațiile privind ambalajele.
Cel mai bun moment pentru a aduna datele necesare este înainte de prima comandă mare din China, nu după ce produsele au fost deja importate și vândute.
Important
Acest articol are rol informativ și orientativ și nu reprezintă consultanță juridică sau o confirmare oficială a obligațiilor unei anumite firme.
Încadrarea poate depinde de tipul echipamentului, modul în care este pus pe piață, caracteristicile produsului, existența bateriilor, fluxul comercial și modalitatea aleasă pentru îndeplinirea responsabilității extinse a producătorului.
Pentru produse greu de încadrat, structuri de import neobișnuite, echipamente pentru uz propriu sau situații în care nu este clar cine este operatorul responsabil, este recomandată verificarea individuală înainte de comercializare.