Dacă ai ajuns să te familiarizezi cu codurile de deșeuri, probabil știi deja că unele sunt clare (ca 20 01 01 pentru hârtie sau 15 01 02 pentru plastic). Altele însă, ca 20 03 01, sunt mai „vagi”, un fel de categorie-umbrelă sub care ajung tot ce nu s-a putut sorta corect. Codul 20 03 01 desemnează deșeurile menajere amestecate, adică resturile din coșurile de gunoi unde ajung alimente, ambalaje murdare, șervețele, mucuri de țigară și, în general, orice nu poate fi încadrat curat într-un flux reciclabil.
Ce intră în 20 03 01
În practică, codul acoperă tot ceea ce provine din activitatea zilnică a oamenilor și care nu e separat: resturi alimentare, hârtie contaminată, ambalaje mixte, materiale plastice murdare, deșeuri mici neidentificabile, praf, chiar și conținutul aspiratoarelor. Pe scurt, e codul „gunoiului obișnuit”, acel sac negru în care ajunge tot ce nu mai are o altă destinație.
De ce nu trebuie abuzat de el
Multe firme tind să pună aproape totul la 20 03 01, din comoditate sau neclaritate. E ușor: un singur coș, un singur cod, mai puține griji.
Dar această practică are consecințe serioase. Deșeurile încadrate la 20 03 01 nu pot fi reciclate, iar costul de gestionare este mai mare. În plus, în caz de control, un volum mare de deșeuri menajere poate ridica semne de întrebare: „De ce nu există și fluxuri separate pentru hârtie, plastic, sticlă, carton?”.
Pe scurt, folosirea excesivă a codului 20 03 01 transmite că firma nu face colectare selectivă reală, ceea ce poate duce la observații sau chiar sancțiuni.
Cum se gestionează corect
Orice firmă trebuie să aibă cel puțin un recipient dedicat pentru deșeuri menajere, etichetat cu 20 03 01. În el ajung doar resturile care nu pot fi reciclate: ambalaje murdare, resturi alimentare, șervețele, materiale amestecate. Important e ca acest recipient să fie ultima opțiune, nu prima.
Restul coșurilor ar trebui să fie pentru fluxurile curate: hârtie (20 01 01), plastic (15 01 02), sticlă (15 01 07) și așa mai departe. Odată colectate, deșeurile 20 03 01 se predau operatorului de salubritate autorizat, care le transportă la depozitare sau, în unele cazuri, la instalații de sortare și valorificare energetică.
Un cod care arată cât de bine funcționează sistemul
Un lucru interesant: într-o firmă unde colectarea selectivă merge bine, cantitatea de 20 03 01 scade vizibil. E un indicator simplu, dar real: cu cât ai mai puțin gunoi amestecat, cu atât mai bine funcționează sistemul de management al deșeurilor.
Concluzie
Codul 20 03 01 nu e un dușman, dar nici o scurtătură. E necesar, inevitabil chiar, pentru că nu putem recicla tot, însă ar trebui să fie ultima linie, nu prima. Un coș cu eticheta 20 03 01 ar trebui să însemne: „aici ajung doar ce nu am reușit să salvez pentru reciclare”. Când ajungi la acel echilibru, colectarea selectivă nu mai e doar o obligație, ci o dovadă de grijă și maturitate în gestionarea resurselor.