
Codul de deșeu 19 08 14 – nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13 se referă la nămolurile nepericuloase generate prin tratarea apelor uzate industriale prin alte procedee decât epurarea biologică.
În practică, aici pot intra în special nămoluri provenite din procese fizico-chimice, cum ar fi precipitarea, neutralizarea, coagularea, flocularea sau clarificarea.
Aceste procese urmăresc să transfere anumite substanțe din apa uzată într-o fază solidă care poate fi separată. Nămolul rezultat poate fi apoi îngroșat sau deshidratat înainte de colectare.
Codul 19 08 14 este perechea nepericuloasă a 19 08 13* – nămoluri cu conținut de substanțe periculoase provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale.
Exemple de deșeuri incluse
În funcție de procesul industrial și de instalația de epurare, sub codul 19 08 14 pot apărea:
- nămoluri nepericuloase rezultate din precipitarea chimică
- nămoluri de coagulare și floculare
- nămoluri rezultate din neutralizarea apelor uzate industriale
- nămoluri de clarificare fizico-chimică
- turte de nămol obținute prin deshidratarea unui nămol fizico-chimic
- solide separate într-un proces industrial nebiologic de epurare a apelor uzate
- anumite nămoluri rezultate dintr-o instalație DAF atunci când aceasta funcționează ca etapă de tratare fizico-chimică
Un exemplu simplu este o instalație care adaugă reactivi într-o apă uzată industrială pentru a precipita anumite substanțe. Particulele formate sunt separate prin sedimentare sau alt procedeu, iar nămolul rezultat este ulterior deshidratat. Dacă acesta nu se încadrează la varianta periculoasă 19 08 13* și nu există un cod mai specific pentru activitatea respectivă, 19 08 14 poate fi codul relevant.
Ce nu trebuie confundat cu 19 08 14
În primul rând, codul nu se aplică nămolurilor rezultate din epurarea biologică a apelor uzate industriale. Pentru acestea trebuie analizate 19 08 11* și 19 08 12.
De asemenea, nămolurile provenite din epurarea apelor uzate orășenești au codul specific 19 08 05.
Nici conținutul obișnuit al unui separator de hidrocarburi nu trebuie încadrat automat la 19 08 14. Pentru astfel de reziduuri există coduri specifice în categoria 13 05 – conținutul separatoarelor ulei/apă.
O altă situație importantă apare atunci când industria respectivă are propriul cod pentru nămolul provenit din tratarea apelor uzate pe amplasament. Astfel de coduri există în mai multe sectoare, inclusiv în industria alimentară, textilă, chimică sau în activitățile de tratare a suprafețelor metalice. În aceste situații, codul specific activității trebuie verificat înainte de utilizarea 19 08 14.
Cine generează frecvent acest tip de deșeu
Codul este întâlnit în principal în unități industriale care operează stații proprii de epurare fizico-chimică sau alte sisteme nebiologice de tratare a apelor uzate.
Generatorii pot include:
- unități industriale cu stații de epurare fizico-chimică
- operatori specializați în tratarea apelor uzate industriale
- instalații care utilizează precipitare sau neutralizare
- instalații care folosesc coagulare și floculare
- unități cu clarificatoare sau sisteme de separare a solidelor
- anumite instalații industriale care utilizează DAF ca etapă de tratare fizico-chimică
Pentru birouri, magazine, restaurante și alte firme comerciale obișnuite, codul 19 08 14 este în general foarte puțin relevant.
Greșeli frecvente de clasificare
Una dintre cele mai frecvente greșeli este utilizarea codului 19 08 14 pentru orice material descris ca “turtă de filtru” sau “nămol industrial nepericulos”.
Un filtru-presă nu stabilește singur codul deșeului. El poate fi folosit doar pentru deshidratarea unui material produs anterior printr-un anumit proces. Dacă în filtru intră nămol biologic, materialul rezultat trebuie analizat în continuare în raport cu codurile pentru epurarea biologică.
O altă greșeală este alegerea între 19 08 13* și 19 08 14 doar în funcție de costul de eliminare sau de preferința operatorului care preia deșeul. Cele două coduri formează o pereche periculos/nepericulos, iar alegerea trebuie să reflecte caracteristicile reale ale deșeului.
De asemenea, absența evidentă a unei materii prime periculoase nu înseamnă automat că nămolul este nepericulos. În unele procese, substanțele din apele uzate pot fi concentrate tocmai în nămolul rezultat.
Este frecventă și confuzia legată de instalațiile DAF – flotație cu aer dizolvat. Un DAF poate fi utilizat ca etapă fizico-chimică de separare, dar poate fi utilizat și pentru separarea nămolului biologic. Prin urmare, expresia “nămol de la DAF” descrie echipamentul, nu clasificarea completă a deșeului.
Observații privind colectarea și depozitarea
Nămolul poate fi colectat în stare lichidă, îngroșată sau deshidratată. Atunci când este posibil, deshidratarea poate reduce volumul și cantitatea de apă transportată.
Nămolurile lichide pot necesita rezervoare sau recipiente compatibile, iar turtele deshidratate pot fi păstrate în containere sau bene care limitează scurgerile.
În cazul depozitării în exterior, este utilă protejarea nămolului deshidratat de precipitații. Apa de ploaie poate reumezi materialul, crește masa de transport și produce scurgeri în jurul zonei de stocare.
Este de asemenea utilă păstrarea separată a nămolurilor provenite din linii sau procese industriale diferite, mai ales atunci când acestea au compoziții și opțiuni de gestionare diferite.
De ce este importantă separarea corectă
Faptul că un nămol este clasificat ca nepericulos nu înseamnă automat că are o utilizare simplă sau că poate fi reciclat în mod obișnuit.
Nămolurile fizico-chimice pot conține cantități mari de apă, săruri, precipitate minerale și reactivi utilizați în proces. Unele pot avea un potențial redus de valorificare, în timp ce altele pot conține constituenți care permit o soluție specializată de recuperare.
Păstrarea fluxurilor separate ajută operatorul să cunoască mai bine compoziția fiecărui nămol și să evite contaminarea unui material relativ simplu cu un alt flux mai dificil de tratat.
Concluzie
19 08 14 – nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale decât cele specificate la 19 08 13 este codul pentru nămolurile nepericuloase generate prin procedee nebiologice de tratare a apelor uzate industriale, atunci când categoria 19 08 este cea potrivită pentru originea deșeului.
Exemplele tipice sunt nămolurile provenite din precipitare, neutralizare, coagulare, floculare și alte procese fizico-chimice.
Dacă nămolul este biologic, trebuie analizate 19 08 11* și 19 08 12. Dacă același tip de nămol fizico-chimic se încadrează la varianta periculoasă, este relevant 19 08 13*. În plus, pentru anumite industrii trebuie verificată existența unui cod mai specific procesului respectiv.
În practică, denumiri precum “nămol”, “șlam”, “turtă de filtru” sau “nămol DAF” nu sunt suficiente pentru clasificare. Cea mai utilă informație rămâne procesul concret de epurare care a produs materialul.