Codul 19 01 06* se utilizează pentru deșeurile lichide pe bază de apă rezultate din epurarea gazelor de ardere în instalațiile de incinerare sau de tratare termică a deșeurilor.
În practică, unele instalații curăță gazele rezultate prin ardere folosind scrubbere umede sau alte sisteme în care poluanții sunt transferați din gaze într-un lichid. Apa utilizată în acest proces poate acumula săruri, particule fine, metale și alte substanțe reținute din gazele de ardere.
Lichidul contaminat rezultat din acest circuit poate deveni deșeu și poate fi clasificat la 19 01 06*. În această categorie pot intra apele evacuate periodic din instalație, lichidele de purjare, soluțiile uzate de spălare a gazelor sau alte ape tehnologice asociate direct procesului de epurare a gazelor.
Asteriscul indică faptul că este un cod de deșeu periculos. Clasificarea se bazează în primul rând pe originea lichidului și pe procesul în care a fost generat. Nu orice apă uzată din incinta unui incinerator se încadrează automat la acest cod.
Exemple de deșeuri incluse
În funcție de tehnologia utilizată, codul 19 01 06* poate include:
- apa uzată provenită din scrubberele umede pentru curățarea gazelor de ardere
- lichide de purjare evacuate din circuitul de epurare a gazelor
- ape contaminate cu săruri și particule captate din gazele de ardere
- soluții apoase uzate rezultate din neutralizarea poluanților acizi din gaze
- lichide colectate în bazinele sau rezervoarele sistemului de spălare a gazelor
- ape tehnologice rezultate din curățarea echipamentelor care fac parte direct din circuitul de epurare a gazelor
- lichide apoase contaminate provenite din tratarea gazelor înainte de etapa de separare a nămolului
Aceste lichide pot avea aspect limpede, tulbure sau noroios. Pot conține particule în suspensie și pot avea o concentrație ridicată de săruri dizolvate. Aspectul vizual nu este suficient pentru clasificare, deoarece un lichid aparent clar poate conține totuși contaminanți proveniți din proces.
Nu intră aici turta solidă obținută după deshidratarea nămolului. Aceasta se poate încadra la 19 01 05* – turte de filtrare de la epurarea gazelor.
De asemenea, nu intră aici reziduurile uscate și pulverulente rezultate din sistemele de curățare a gazelor. Acestea pot fi clasificate la 19 01 07* – deșeuri solide de la epurarea gazelor.
Cine generează frecvent acest tip de deșeu
Generatorii direcți sunt instalațiile specializate de incinerare sau tratare termică a deșeurilor care utilizează sisteme umede de epurare a gazelor.
Codul poate apărea la:
- instalații de incinerare a deșeurilor municipale
- instalații de incinerare a deșeurilor periculoase
- instalații de valorificare energetică a deșeurilor
- unități care tratează termic deșeuri industriale
- instalații dotate cu scrubbere umede sau sisteme similare de spălare a gazelor
- stații interne de tratare a apelor provenite din epurarea gazelor
Un birou, un magazin, un restaurant, un depozit sau o firmă de producție obișnuită nu generează direct codul 19 01 06*. Chiar dacă deșeurile unei astfel de firme ajung ulterior la incinerare, lichidul de epurare a gazelor este generat de operatorul instalației termice.
Greșeli frecvente de clasificare
Una dintre cele mai frecvente greșeli este folosirea codului 19 01 06* pentru orice apă contaminată produsă în incinta unui incinerator.
Apa de ploaie colectată de pe platforme, apa menajeră, apa de spălare a pardoselilor sau alte ape uzate care nu provin direct din epurarea gazelor nu se încadrează automat la acest cod. Clasificarea lor trebuie făcută în funcție de sursa reală și de procesul care le-a generat.
O altă greșeală apare atunci când operatorul continuă să folosească același cod după ce lichidul a fost tratat și transformat într-un reziduu solid. De exemplu, după neutralizare, precipitare și filtrare, contaminanții pot fi concentrați într-un nămol sau într-o turtă de filtrare. Produsul solid rezultat nu mai este un deșeu lichid apos și poate necesita codul 19 01 05*.
Codul 19 01 06* nu trebuie utilizat nici pentru lichidele tehnologice care provin din alte etape ale instalației, cum ar fi apele de răcire necontaminate, apele de spălare generală sau scurgerile provenite din depozitarea cenușii, dacă acestea nu au legătură directă cu epurarea gazelor.
O practică problematică este amestecarea lichidelor de scrubber cu uleiuri, solvenți, ape de spălare, absorbante sau alte deșeuri lichide pentru a forma un singur flux. Amestecul rezultat devine mai dificil de tratat și de clasificat corect.
Observații privind colectarea și depozitarea
Deșeurile lichide apoase de la epurarea gazelor sunt colectate, de regulă, în rezervoare, bazine tehnologice sau recipiente dedicate. Acestea trebuie să fie compatibile cu lichidul stocat și să permită controlul eventualelor scurgeri.
În practică, rezervoarele pot fi prevăzute cu sisteme de retenție secundară, indicatoare de nivel și măsuri care limitează revărsarea. Conductele și punctele de transfer trebuie menținute astfel încât lichidul să nu ajungă accidental în rețeaua de ape pluviale sau pe suprafețele de lucru.
Este important ca acest flux să fie păstrat separat de alte deșeuri lichide. Amestecarea cu uleiuri, combustibili, solvenți sau nămoluri poate afecta tratamentul și poate schimba caracteristicile întregului amestec.
De asemenea, lichidul nu ar trebui amestecat cu cenușă, praf de cazan, sorbenți sau materiale absorbante doar pentru a deveni mai ușor de transportat. O astfel de practică produce un deșeu mixt, mai greu de descris și de gestionat.
Dacă lichidul conține solide care se depun, poate fi necesară omogenizarea controlată sau gestionarea separată a sedimentului, în funcție de procesul instalației. Sedimentarea nu schimbă automat codul, însă fracțiile separate ulterior trebuie analizate în funcție de starea și originea lor.
De ce este importantă separarea corectă
Separarea deșeurilor lichide de la epurarea gazelor permite tratarea lor în condiții controlate. În mod obișnuit, lichidele pot trece prin procese de neutralizare, precipitare, filtrare sau alte etape destinate reducerii conținutului de contaminanți.
Aceste procese pot produce alte fluxuri de deșeuri. De exemplu, contaminanții îndepărtați din apă pot ajunge într-o turtă de filtrare clasificată la 19 01 05*. Apa tratată și reziduul solid trebuie urmărite separat, deoarece au caracteristici și destinații diferite.
O separare bună ajută la menținerea unei evidențe clare a cantităților generate și la verificarea funcționării sistemului de epurare. Modificările neobișnuite ale volumului, culorii, conținutului de solide sau compoziției pot indica schimbări în proces sau în deșeurile tratate termic.
Amestecarea lichidului cu alte fluxuri poate crește volumul de deșeu periculos care trebuie gestionat și poate limita posibilitățile de tratare. În plus, un amestec insuficient descris este mai greu de acceptat de către operatorul care îl va trata.
Concluzie
Codul 19 01 06* – deșeuri lichide apoase de la epurarea gazelor se referă la lichidele pe bază de apă generate de sistemele de curățare a gazelor rezultate din incinerarea sau tratarea termică a deșeurilor.
Exemplele tipice includ apa uzată din scrubbere, lichidele de purjare și soluțiile apoase contaminate cu substanțe captate din gazele de ardere.
Codul nu trebuie utilizat pentru orice apă uzată aflată într-o instalație de incinerare. Originea directă în procesul de epurare a gazelor este elementul esențial pentru clasificare.
După tratarea lichidului, reziduurile rezultate pot avea alte coduri. Turta de filtrare poate fi încadrată la 19 01 05*, iar deșeurile solide uscate de la epurarea gazelor pot fi clasificate la 19 01 07*.
Pentru majoritatea firmelor mici și mijlocii din România, codul are o relevanță indirectă și apare mai ales în activitatea operatorilor de incinerare, a instalațiilor de valorificare energetică și a companiilor specializate în tratarea deșeurilor.